Mănăstirea Voroneț

Nu departe de orasul Gura Humorului, pe valea unui afluent al Moldovei, a fost ridicata acum mai bine de cinci veacuri una dintre cele mai frumoase manastiri. Frescele care decoreaza exteriorul si interiorul, originalitatea picturilor si nu in ultimul rand culoarea albastra – atat de albastra – denota genialitatea artistilor moldoveni care, cu un acut simt artistic, au facut din Voronet simbolul Moldovei.
Piatra de temelie a manastirii a fost pusa de catre Stefan cel Mare in anul 1488. Biserica va sta sub hramul Sfantului Gheorghe, purtatorul de biruinta. Lucrarile de constructie s-au terminat in toamna aceluiasi an, asa cum atesta pisania fixata deasupra usii de intrare in pronaos.

Legende frumoase invaluie manastirea, oferindu-i un aer plin de farmec. Se spune ca, pe vremea lui Stefan cel Mare, aici locuia vestitul calugar Daniil Sihastrul. Acesta l-ar fi sfatuit pe marele domn in anul de grea cumpana – 1476 – sa nu cedeze in fata turcilor si a lui Mahomed fiindca „razboiul este al lui”. Astfel, un an mai tirziu, a fost ridicat Voronetul, ca un elogiu adus victoriei.

Din punct de vedere arhitectural, manastirea este asemanatoare cu celelate biserici construite in perioada domniei lui Stefan cel Mare. Ridicata pe un plan trilobat, avand turla deasupra naosului si acoperis fragmentat, edificul va primi o mare nota de originalitate prin decoratie. De forma semicirculara, absidele pastreaza elemente decorative originale: firide alungite si ocnite sub cornise. Doua baze suprapuse inalta turla decorata la randul ei in acelasi fel. Elementele de factura gotica sunt prezente in ancadramentele ferestrelor. Chenarele de piatra care inconjoara usile de patrundere in lacasul sfant, dispuse pe laturile de nord si sud ale pridvorului, contin elemente de decoratie in stil gotic si renascentist. O bolta semicilindrica transversala incoroneaza pridvorul. Doua ferestre mari lasa lumina sa patrunda in aceasta incapere. Acestea au fost asezate deasupra usilor. Pronaosul este acoperit si el de o bolta in forma de calota. Muluri in arc frant incadreaza portalul de intrare in pronaos. La randul ei, o usa incastrata in peretele despartitor face posibila trecerea din pronaos in naos. Arcele moldovenesti si pandantivii sustin cupola naosului si turla. Alungita si acoperita cu o bolta in forma de sfert de sfera, absida altarului se deosebeste de celelate abside.

Pronaosul si naosul sunt luminate de cate doua ferestre, in schimb altarul va primi lumina printr-o singura ferestra plasata in axul absidei rasaritene.

Biserica a fost protejata de ziduri groase de aparare. Un turn, clopotnita si case calugaresti s-au construit de-a lungul anilor in jurul sau.

Varul Domnitorului Rares, Mitropolitul Grigorie Rosca, a realizat marea sa ctitorie: pictura exterioara de la Voronet. Devenita atat de cunoscuta datorita coloristicii sale, in special a nuantei de albastru, este principalul punct de atractie. Armoniile tonale, nuantele si culorile sunt in realitate cele care, cu sensibilitate artistica, au fost filtrate de artisti zugravi din mediul natural. Asa cum este de albastru cerul la Voronet, asa au incercat sa-l reproduca pe peretii sfintei biserici. In acest mod ei au reusit sa creeze o unitate indestructibila intre peisaj si pictura exterioara a bisericii. In plus, in functie de accentele de culoare si de conturul pe care le-au folosit, au reusit sa demonstreze ca si atunci cand privesti de la distanta poti percepe cu claritate siluetele desenate. Fatada de vest cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi este alcatuita compozitional pe patru registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal, registrul al doilea cuprinde scena Deisis incadrata de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mantuitorului porneste un rau de foc in care pacatosii isi afla chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfantului Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfanta Evanghelie si Protoparintii neamului romanesc – avand spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfantul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. In registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpana care cintareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul. Recunoastem printre cei care isi asteapta judecata, pe linga credinciosi ortodoxi si pe cei ai altor religii. Chipurile de evrei, armeni, turci, latini sint atent observate si remarcabil desenate. Patronul spiritual al bisericii este si el prezentat pe latura de sud a pridvorului. Alaturi de el se afla chipurile Mitropolitului Grigorie Rosca si Daniil Sihastrul avand pergamente in mana si o compozitie cu 12 scene: Patimile Sfintului Ioan cel Nou. In dreptul pronaosului este prezentata tema Arborelui lui Iseu in care vegetatia abundenta incanta ochiul ca o adevarata gradina, Acatistul Sfantului Nicolae si chipurile unor filozofi elini. Fatadele absidelor au fost acoperite de sase registre in care sunt reprezentati indreptandu-se cu pas de rugaciune spre altar, ingeri, serafimi, apostoli, pustnici si mucenici. Compozitiile au primit numele de Cinul. Peretii interiori ai pridvorului au fost pictati cu sfinti din calendarul ortodox la indemnul Mitropolitului Rosca. Intr-o frumoasa camasa cu motive florale populare, Maica Domnului avand pe pruncul Iisus in brate este zugravita pe bolta pronaosului. Peretii alaturati au primit decoratii cu scene din viata Sfantului Gheorghe. Potrivit canoanelor ortodoxe, in naos putem admira reprezentarea lui Iisus Pantocrator, in spatiile interioare ale turlei ingeri, profeti si apostoli, iar pe pandantivi pe cei patru evanghelisti. Schimbarea la fata si Rugaciunea din gradina Ghetsimani se regasesc in absida de sud, iar pe celelate spatii ale naosului se profileaza alte chipuri de sfinti militari.

Stefan cel Mare apare intr-un tablou votiv asezat pe peretele care desparte naosul de pronaos. Personajele din tabloul votiv sunt imbracate in costume din brocart, atentia zugravului fiind indreptata spre redarea detaliilor si studierea costumului de epoca. Altarul primeste si el o pictura de o inalta tinuta artistica, fiind impodobit cu reprezentarea Maicii Domnului cu Iisus in brate incadrata de doi ingeri.
Ceea ce te frapeaza in pictura de la Voronet este nota de autenticitate. Aspecte ale vietii obisnuite ale acelor vremuri capata conotatii noi, fiind reflectate in pictura bisericii. Diverse etape importante studierii evolutiei sculpturii in lemn se regasesc in decoratia catapetesmei. Cele doua icoane si usile imparatesti sunt lucrate in vremea domniei lui Stefan cel Mare, alte icoane apartin secolului al XVI-lea, iar praznicele sunt din veacul al XVIII-lea.

Mormintele au fost acoperite de lespezi decorate cu un mare simt artistic. Calugarul Daniil Sihastrul isi afla odihna in Manastirea Voronet.

Pana in secolul XVIII, in jurul bisericii au locuit calugari care s-au ocupat cu manuscrierea textelor bisericesti: Codicele Voronetean, Epistola Sfantului Apostol Iacob si Psaltirea Voroneteana se numara printre cele mai cunoscute. Dintre piesele de arta bisericeasca se remarca stranele albe, stranele policromate, jiltul domnesc, cel arhieresc, policandrul si o grinda aurita. Toate sunt lucrate in lemn, apartinand secolului XVI si fiind deosebit de valoroase. Motivele lor florale si geometrice sunt de cea mai autentica inspiratie folclorica.

Clopotnita pastreaza doua clopote daruite bisericii de catre Domnitorul Stefan cel Mare.
(sursa: http://www.maronet.ro)