De când am descoperit și am scris despre restaurea caselor din Cund am început să sper în adâncul sufletului că mai există asemenea proiecte în România și că, prin dăruirea și disponibilitatea unor oameni, sunt și vor fi salvate din ce în ce mai multe case vechi, tradiționale, înainte de a fi prea târziu.
Și mare mi-a fost bucuria când am descoperit că, în frumoasa Bucovină, există o pensiune numită Casa Poveste care este compusă din trei case țărănești care au fost demolate, mutate și reconstruite păstrând aspectul original într-o măsura foarte mare. Pe mine m-a impresionat acest proiect și vă spun sincer, am citit de două ori povestea acestuia ca să fiu sigură că am înțeles corect. Da, casele vechi au fost demolate marcându-se fiecare grindă cu mare atenție și apoi au fost reconstruite pentru a deveni această minunată pensiune-muzeu. Cred că nu exagerez când spun muzeu (bine, fie: mic muzeu) pentru că interiorul pensiunii este plin de obiecte vechi, adunate în ani, de către proprietari.
I-am rugat pe Doina și Ciprian Savin, cei care au realizat acest proiect și proprietarii pensiunii să ne povestească despre cum le-a venit această idee și despre cum s-a desfășurat procesul de restaurare.
”Povestea Casa Poveste a început din dorința de a salva patrimoniul cultural si arhitectonic din Ocolul Campulungului Moldovenesc. Am pornit de la ideea de a achiziționa arhetipurile de case din zona (sunt circa 5-6, iar pana acum avem 3, așa ca va mai fi de munca) pe care sa le umplem cu mobilier, acareturi si obiecte specifice perioadei, reprezentând bunuri ale clasei de mijloc (mai bogate), de cand Bucovina a fost parte a Imperiului Austro-Ungar.
Ideea initiala a fost sa facem un muzeu, ulterior am optat pentru pensiune datorită costurilor de întreținere (dezvoltare) care nu puteau fi suportate numai din activitatea muzeului.
Procesul de restaurare a durat circa 3 ani de la decizia de a achizitiona pana la final. Am căutat case la care proprietarii sa fie dispusi sa vândă (exista o tradiție in zona care spune ca nu trebuie sa se vândă casa părintească, astfel ca proprietarii daca nu au bani sa o intretina, o lasa sa se degradeze pana cade, dar nu o vând).
Din momentul achizitonarii a trecut circa un an pana le-am mutat. In acest timp am făcut proiectele, am obținut autorizațiile si am pregătit fundațiile cu utilitatile pe dimensiunea fiecărei case.
Pana acestea au fost gata am discutat cu echipe de muncitori pentru realizarea pe faze a mutării. Nu am avut o singura echipa care sa facă totul de cap la coada. De multe ori am folosit echipe care erau disponibile sau care puteau sa realizeze ceea ce le ceream noi. Am avut destule cazuri in care nu au făcut ceea ce vroiam si a trebuit sa refacem cu alții. Din pacate nu sunt multe echipe specializate care sa facă acest lucru bine.
Casele au fost însemnate grinda cu grinda ca un puzzle, încât la montaj sa nu existe erori. Am pierdut o casa deoarece echipa care a însemnat-o, a făcut-o cu vopsea, am transportat-o la noi si a venit o perioada ploioasa de 2 saptamâni care a sters vopseaua si nu a mai putut fi asamblata.
Aspectul exterior l-am păstrat in proporție foarte mare, astfel aspectul lemnului vechi este formidabil. Munca practic a fost dubla, cea mai migăloasă fiind la demontare, cand trebuia sa avem grija sa nu stricam nimic si sa le însemnam in așa fel încât sa fie ușor la montaj. Totdeauna echipa care demonta marca și grinzile si realiza și monatarea la noua poziție.
Majoritatea acareturilor, mobilierului si lucrurilor expuse sunt ORIGINALE si reprezintă munca de colecționar al Doinei de peste 30 ani. Scopul nostru a fost si este sa salvam patrimoniul (atât cât a mai rămas). Am restaurat si curățat aceste obiecte colectionate pentru a fi expuse. Toate obiectele sunt din zona Bucovinei si Doina (fiind medic) a apelat la numeroșilor ei pacienți pentru a afla informații pe unde sunt si de la cine le poate achizitona. Spre exemplu fotografiile sunt originale de la 1900 împreuna cu ramele din lemn scrijelit si nu sunt fotocopii.
Pentru că am încercat la început sa colaborăm cu câțiva arhitecți dar nu au rezonant cu ce doream noi si am hotărât sa facem noi totul. Astfel designul este 100% opera Doinei, iar partea de rezistența, proiectare structuri si utilități este realizată de Ciprian.”
Dăruirea și pasiunea cu care a fost dus la capăt acest proiect se regăsesc în atmosfera acestei pensiuni iar rezultatul obținut în urma acestui amplu proiect de restaurare cred că este pe măsura efortului depus de proprietari.
Mi se umple sufletul de bucurie atunci când mă gândesc cum aceste case vechi au început o nouă viață și când văd toate aceste obiecte adunate, păstrate și expuse într-un ambient tradițional fermecător (și autentic!). Cât de bine este să vezi în jurul tău exemple ce vorbesc despre prețuirea creațiilor populare, a meșteșugurilor tradiționale, a obiectelor vechi și, până la urmă, a unor file din istoria noastră!
Ăsta zic și eu început de weekend! Vă doresc zile senine și gânduri optimiste! 
P.S. Cu ocazia acestei postări îmi dau seama că se impune o schimbare de look pentru blog ca să se vadă pozele mai mari. Până atunci, voi să dați click pe poză ca să vedeți în toată splendoarea lor aceste case.
Scris de Andreea
Sursa: decorette.ro
